Πέμπτη 24 Οκτωβρίου 2019

INTERVIEW WITH ECUMENICAL PATRIARCH (ROMANIAN)

Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului „Biserica trebuie să încurajeze libertatea, nu dominația
Bartholomew I, Patriarch of Constantinople "The Church must encourage freedom, not domination
 Συνέντευξη του Οικουμενικού Πατριάρχη (ρουμανικά)
Supranumit și Patriarhul Verde, Sancitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acceptat să vorbească pentru prima dată cu presa laică din România. Sanctitatea Sa a discutat în exclusivitate cu jurnaliștii Evenimentului Zilei despre cum se vede ortodoxia dintr-o țară majoritar musulmană - Turcia, ce mesaj a transmis lumii când a participat la instalarea Papei Francisc, ce îl leagă de România, dar și de ce a luat decizia de a acorda autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.




Patriarhia ecumenică este principalul centru bisericesc al Bisericii Ortodoxe din întreaga lume. Titlul „Patriarh ecumenic” datează din secolul al VI-lea și aparține istoric Arhiepiscopului Constantinopolului. În calitate de arhiepiscop al Constantinopolului-Noua Romă, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu ocupă Primul Tron al Bisericii Creștine Ortodoxe din întreaga lume, prezidând în onoare istorică și spirit fratern ca „primul dintre egali” din toate primatele ortodoxe. Trecând granițele naționale și etnice, Patriarhul Ecumenic este lider spiritual pentru 300 de milioane de creștini ortodocși din întreaga lume.
Patriarhul Verde al Lumii Ortodoxe
Preasfinția Sa Bartolomeu, cel de-al 270-lea Arhiepiscop al Bisericii vechi de 2000 de ani fondată de




Patriarhul Bartolomeu I, Foto: Nikolaos Manginas
Sfântul Apostol Andrei, mai este numit Patriarhul Verde pentru inițiativele legate de protecția mediului înconjurător. „Mediul este un alt aspect al aceluiași mesaj și al aceleași slujiri. În multe privințe, mediu simbolizează și reprezintă responsabilitatea colectivă pe care o avem și suntem chemați să protejăm darul prețios al Creației lui Dumnezeu. Iată, așadar, un exemplu clar al mandatului pentru noi toți – state și guverne, politicieni și activiști, oameni de știință și teologi, tineri și bătrâni – să răspundem crizei ecologice și a vocației noastre fundamentale de a ne proteja planeta noastră fragilă pentru viitoarele generații”, a declarat Sanctitatea Sa pentru EVZ. Pentru meritele dobândite în această privință a primit în 2002 premiul Sophie pentru Mediu. Recent, Patriarhul Constantinopolului a propus cursuri de ecologie în școlile teologice. „Pentru ca acest lucru să aibă loc, trebuie să începem procesul de conștientizare prin informare și educație încă din primele stadii. Acesta este motivul pentru care recent am convocat un summit privind formarea teologică în școli și seminarii din întreaga lume. Dacă clerul nostru nu este instruit în importanța unor astfel de probleme și provocări, atunci acestea nu vor putea să transmită impactul asupra congregațiilor noastre mai largi și asupra întregii societăți”, a adăugat Preasfinția Sa.
„Ne tratăm planeta într-o manieră inumană, fără Dumnezeu, tocmai pentru că nu o vedem ca pe un dar moștenit de Sus. Păcatul nostru originar, în ceea ce privește mediul înconjurător, constă în refuzul nostru de a accepta lumea ca sacrament al comuniunii, așa cum este și o modalitate de a împărtăși totul cu Dumnezeu și cu aproapele fiecăruia, la scară globală. Este convingerea noastră umilă că Divinul și omul se întâlnesc în cele mai mici detalii conținute în veșmântul fără sutură al creației lui Dumnezeu, până la ultima grăunță de praf”, Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului
Creștinismul – o religie a iubirii și dialogului




Foto: Nikolaos Manginas
Istoria Patriarhiei Ecumenice se duce până la începutul Bisericii Creștine când, conform tradiției, „Primul-chemat” al Apostolilor, Sfântul Andrei, a predicat Evanghelia în jurul Asiei Mici, Mării Negre, Traciei și Ahaiei, unde a și fost martirizat. În anul 36 d.Hr., el a întemeiat Biserica pe țărmurile Bosforului în orașul cunoscut atunci sub numele de Bizanț, mai târziu Constantinopol și astăzi Istanbul. Pe aceste meleaguri majoritar musulmane se află și Patriarhia Ecumenică, cea care veghează asupra întregii lumi ortodoxe. „Dacă există un element unic și contribuțional al Bisericii Ortodoxe pentru timpul și lumea noastră, acesta ar fi întâlnirea și dialogul. Acesta este spiritul pe care dorim să vi-l transmitem ca răspuns la întrebările dumneavoastră din acest interviu. Este convingerea noastră și, în același timp, speranța noastră că creștinismul poate fi privit ca o religie a iubirii și a dialogului. Aceste viziuni ale Evangheliei sunt ceea ce Biserica Ortodoxă caută să întruchipeze și să susțină în lumea modernă. Acest lucru este vital într-o țară ca a noastră, unde Islamul este credința predominant covârșitoare. Când ne întâlnim deschis și onest frate și soră într-o conversație, iar comunicarea începe cu respectul nostru reciproc față de umanitate și credința noastră comună în Dumnezeu, atunci suntem capabili să dărâmăm barierele dintre religii și neamuri”.
Biserica are aceleași interese ca societatea
Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a călătorit de-a lungul și de-a latul pământului, de la Parlamentul European la Națiunile Unite, de la UNESCO la Forumul Economic Mondial, întâlnindu-se cu șefi de stat și mulți oficiali. Mesajul Sanctității Sale a fost mereu că toți trebuie să lucreze pentru îmbunătățirea condițiilor din lume. „O parte a acestor întâlniri deschise și a dialogului cu lumea include contactul și comunicarea cu liderii politici și autoritățile civile. Există uneori o concepție falsă că religia are propriile preocupări, în timp ce societatea are propriile interese. Acest lucru nu este numai inutil, ci este, de asemenea, dăunător. Toată lumea trebuie să lucreze împreună pentru îmbunătățirea condițiilor din lumea noastră. Prin urmare, de oricare parte ne găsim, mesajul este întotdeauna unul și același: pentru a avea loc orice schimbare semnificativă sau substanțială în lume, trebuie să existe un efort concertat și de colaborare din partea fiecărui segment al societății. Iar religia este un partener inseparabil și neprețuit în această sarcină”, a precizat Patriarhul Bartolomeu.
Patriarh la înscăunarea Papei




Sanctitatea Sa Bartolomeu I și Papa Francisc
Patriarhul Constantinopolului este cunoscut drept unul dintre cei mai implicați în apropierea dintre oameni și biserici, și pentru un dialog interreligios. În 2013, după mai bine de 100 de ani de la primul patriarh ortodox care a participat la instalarea unui Papă, Sanctitatea Sa s-a aflat la Vatican pentru a participa la ceremonia de instalare a Papei Francisc. „Este adevărat că decizia noastră spontană de a participa la Slujba inaugurală a Papei Francisc a fost fără precedent. Încă o dată, cu toate acestea, în perspectiva acestei deschideri și a unui spirit de cooperare, considerăm prietenia noastră personală cu Papa Francisc ca o modalitate primordială de a influența credincioșii noștrii și de a modela lumea noastră spre pace și nu spre război, spre toleranță și nu spre prejudecăți și către incluziune și nu pentru izolare. Cu siguranță acesta este mesajul Evangheliei în lumea de azi”, a mărturisit Preasfinția Sa.
Sinodul care a zguduit lumea ortodoxă
În jurisdicția Tronului Ecumenic, Bartolomeu I a fost primul patriarh care a convocat o întâlnire a tuturor episcopilor din întreaga lume, care s-au reunit anual din 1992. În 2000, a convocat primul Congres al clericilor laici și prima Conferință Mondială a Tineretului din Patriarhia Ecumenică, iar în iunie 2016 a prezidat Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, sinod ce a zguduit lumea ortodoxă și care a fost boicotat de Rusia. La acest Sinod, pe lângă Rusia, și Biserica ortodoxă a Georgiei a refuzat să participe, iar Biserica Ortodoxă din Bulgaria și Patriarhia Antiohiei au cerut amânarea evenimentului. „În unele moduri, dincolo de aspectele specific administrative sau jurisdicționale ale Sfântului și Marelui Sinod, ar fi benefic pentru cei din afara Bisericii Ortodoxe să vadă acest eveniment istoric în aceeași perspectivă de deschidere și dialog. Consiliul organizat la Creta a fost unic și fără precedent în mai multe moduri:
  • Bisericile Ortodoxe nu s-au convocat la o asemenea scară în peste 1.000 de ani
  • multe biserici ortodoxe, în special cele din spatele așa-numitei „Cortine de fier” nu s-au întâlnit cu celelalte biserici în peste 100 de ani
  • Biserica Ortodoxă începuse pregătirile și întâlnirile întârziate pentru aproape 100 de ani
  • majoritatea Bisericilor Ortodoxe au rezistat – chiar resentimentar – să se conecteze și să se angajeze cu lumea modernă timp de mai multe secole. Așadar, Sfântul și Marele Sinod a fost necesar și nu a fost surprinzător pentru noi faptul că a zguduit multe dintre bisericile noastre”, a precizat în cadrul interviului pentru EVZ, Sanctitatea Sa Bartolomeu.
 Misiunea Patriarhiei Ecumenice
La începutul anului, în luna ianuarie, Patriahul Bartolomeu a recunoscut ca de sine stătătoare Biserica Ortodoxă din Ucraina, fapt ce a dus la ruperea legăturilor dintre Patriahia Rusiei și cea Ecumenică.
„Încă o dată, lumea noastră nu este lumea Bizanțului sau lumea Erei Sovietice. Ceea ce ar trebui să încurajeze și să promoveze Biserica Ortodoxă în secolul 21 nu este dominația, ci libertatea. De-a lungul anilor, liderii religioși și civili ai Ucrainei au vrut o biserică independentă pentru o țară unificată, ce se vede identificată mai mult cu democrația Occidentului decât cu regimul opresiv din Est. Credem că este partea misiunii și slujirii Patriarhiei Ecumenice de a încuraja și de a permite unei biserici locale de a putea atinge aceeași autodeterminare și autoguvernare, de care se bucură atât de multe alte biserici care au primit același dar de la Biserica-mamă din Constantinopol – inclusiv Rusia, România și Grecia”, a precizat Sanctitatea Sa.

28 de ani de Patriarhat
Pe data de 2 noiembrie 1991, Bartolomeu I este ales drept Arhiepiscop de Constantinopol – Noua Romă și Patriarh Ecumenic. Despre ce a simțit în acele momente și cu ce gânduri a pornit la drum, Santitatea Sa ne-a declarat că era foarte conștient că a moștenit „sarcina și obligația de a facilita și coordona o slujire de unitate între Bisericile Ortodoxe, de reconciliere între confesiunile creștine, precum și dialogul dintre religiile lumii și societate în general. Ceea ce trebuie să ne amintim constant în Biserică este că o astfel de moștenire nu este un lux sau privilegiu, ci o povară și o responsabilitate, care au puține recompense vizibile sau externe, dar numai convingerea conștientă către care răspundem, respectând și păstrând o tradiție și o practică de douăzeci de secole”.

Catedrala Națională – simbol al reînnoirii și evoluției spiritualității





Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului 
și Preafericitul Daniel, Patriarhul României, la sfințirea Catedralei Naționale Foto
: Răzvan Vălcăneanțu
EVZ: Până în prezent, ați vizitat România de 10 ori. Ce ați găsit aici, ce apreciați la români?
 
Patriarhul Bartolomeu I: Mereu am păstrat o afecțiune specială și admirație pentru Biserica din România. Recunoaștem și respectăm modul în care teologia și monahismul ei au oferit sprijin credincioșilor și i-au călăuzit prin timpurile opresive până în prezent. Suntem totodată apropiați de mulți dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv de Preafericitul Părinte Patriah Daniel, precum și de clerul și teologii săi, care au participat în mod tradițional și până în zilele noastre în adunările inter-ortodoxe și organizațiile inter-creștine.
EVZ: Cum vi se pare Catedrala Națională pe care ați sfințit-o anul trecut? Avea România nevoie de ea? 

 Patriarhul Bartolomeu I: Am fost încântați și onorați să fim invitați de către Patriarhul Daniel să sfințim noua Catedrală din București, care este, fără îndoială, un important simbol național al reînnoirii și evoluției spiritualității bisericii din secolul trecut și până în prezent. A fost, de asemenea, o ocazie de ai fi martori a înfloririi slujirii Patriarhiei Române, în special sub inspirația și îndrumarea dinamică a actualului Patriarh.
EVZ: Ați anunțat că veți găzdui un forum internațional privind sclavia modernă. De ce un astfel de forum și ce semnal de alarmă veți trage?  
Patriarhul Bartolomeu I: Forumul ce va urma pe subiectul Sclaviei Moderne este a patra întâlnire de acest fel, ceea ce considerăm un martor crucial și critic pe un subiect care este nedrept și omniprezent în lumea noastră contemporană. Cu toate acestea, ar trebui să înțelegeți că această problemă nu este ceva ce considerăm izolat de alte aspecte ale slujirii noastre. De fapt, stabilim o legătură foarte strânsă între efortul nostru de a proteja corpul persoanelor care este abuzat prin traficul de persoane și efortul nostru de a conserva corpul mediului natural ce este exploatat de deșeurile umane.